O mulţime impresionantă adunată ieri la Chişinău a cerut Parlamentului Republicii Moldova să voteze un Act de Unire cu România, aşa cum a votat Sfatul Ţării în anul 1918 şi tot aşa cum România a votat pe 27 martie 2018.
Pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naţională. Reprezentanţi politici ai tuturor provinciilor au participat la acest eveniment. O sută de mii de români, cetăţeni simpli, au fost şi ei prezenţi la eveniment. Presiunea ţării a fost una fantastică. S-a început cu negocieri, cu politicieni care se opuneau, cu alţii care aveau reţineri, cu unii ce puneam condiţii. Poporul din stradă a convins pe cei din Sala Marii Uniri că Unirea se face acum şi fără nici o condiţie… şi aşa a fost.
La 100 de ani distanţă, pe 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti avea să supună votului o declaraţie de Unire a României cu Republica Moldova. Gestul a fost unul istoric şi de o greutate deosebită: practic jumătate din Unire a fost ratificată, poarta rămânând deschisă şi mingea plasată în Republica Moldova. Mai mult decât atât, această declaraţie a făcut din România în mod oficial un stat cu politică Unionistă, tot aşa cum China sau Coreea are. Nu a existat nici o reacţie negativă la nivel internaţional, nici măcar din partea Federaţiei Ruse, gestul fiind acceptat ca un act firesc şi normal. Declaraţia a fost aprobată cu unanimitate de voturi, fără nici o opoziţie. Un gest istoric şi de lăudat a venit şi din partea comunităţii maghiare: aleşii lor au preferat să asiste la eveniment, să se abţină la vot, dar să nu voteze împotrivă sau să boicoteze.
Pe 1 septembrie 2018 la Chişinău mulţimea impresionantă care aştepta participanţii la Marşul Centenar a solicitat ca Parlamentul Moldovean să voteze o rezoluţie de Unire a Republicii Moldova cu România, similară cu cea a Sfatului Ţării din 27 martie 1918 şi completată de cea votată de parlamentul României pe 27 martie 2018. Acest lucru avea să se întâmple deja după ce sute de localităţi din Republica Moldova au semnat declaraţii de unire sau au realizat în anul centenar înfrăţiri cu alte localităţi din România.
Ce este de făcut? Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputaţi. Dintre aceştia 74 au deja cetăţenia României, posibil să crească numărul în perioada următoare. O bună parte dintre aceştia susţin un unionism pe faţă, declarat, alţii au reţineri în a se manifesta public şi mai există şi o parte care se opune. Cu toate acestea în anul centenar numărul parlamentarilor care devin favorabili unei astfel de idei este în creştere. Dintre aceştia un grup trebuie să îşi asume preluarea unei astfel de declaraţii sau întocmirea ei. Acest grup poate să aducă în faţa colegilor spre vot o astfel de declaraţie. Pentru acest lucru e nevoie de puţin timp şi bine ar fi ca evenimentul să se producă spre final de mandat parlamentar, cine ştie, poate chiar înainte de alegerile care ar trebui să se producă în februarie 2018. Până la acel moment nu trebuie să discutăm de şanse ci ca să depunem spre vot un astfel de rezoluţie Apoi fiecare deputat se va afla în faţa unui moment istoric. România deja a votat declaraţia de Unire motiv pentru care o aproba la Chişinău va face ca Unirea să se facă exact în acel moment, adică imediat după numărarea voturilor. Vor fi ei şi bileţelul cu care vor vota. De la acel vot încolo nimic nu va mai conta, nimeni nu le mai poate face nimic, nu trebuie să răspundă nici unei comenzi politice. Vor fi ei cu propria lor voinţă.
Citeste mai mult: adev.ro/pefakr
