Asistăm la o nouă schemă de spălare de bani, ambalată frumos în eticheta așa-zisei privatizări a companiei Air Moldova.
Pornim de la faptul că cel mai mare operator aerian național, care deține o cotă de piață de peste 44%, cu cel puțin 4 avioane în dotare, în stare destul de bună, care valorează câte 10-13 milioane de euro fiecare, cu un capital social de 15 milioane de euro și o mulțime de curse exclusive extrem de profitabile, care-i asigură o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro anual, este vândut, totuși, la un preț mizerabil de doar 2,5 milioane de euro.
Cică s-au acumulat datorii de peste 60 de milioane de euro, de asta și prețul este atât de mic, explică autoritățile. Ok, dar cum în general a fost posibil să acumulezi asemenea datorii, fiind lider pe piață, având un trafic record de pasageri și un preț al biletelor destul de ridicat? Foarte simplu, furând ca în codru, în așa proporții colosale încât s-o aduci până în prag de faliment. Aceste fraude, care trebuie pedepsite penal, autoritățile le-au catalogat simplu – management defectuos și s-au spălat pe mâini.
Sunt toate indiciile unei privatizări trucate, aranjate special pentru o companie anume, care a fost și singura ce s-a înscris în concurs și care, ulterior, a și fost desemnată câștigătoare.
De unde au acești doi moldoveni 1.2 miliarde de lei pentru a achita datoriile, nimeni nu știe. Banii, însă, nici nu trebuie să fie ai lor. Sub acoperirea acestor pseudo-investitori, necunoscuți opiniei publice, poate veni orice infractor pentru a-și spăla lejer sub forma investițiilor și achitării datoriilor banii dobândiți ilicit, din fraude bancare sau trafic de droguri, armament, persoane și organe. Unda verde le este garantată și de legislația moldovenească, potrivit căreia nimeni nu verifică proveniența banilor atunci când aceștia ajung în trezoreria statului.
mai mult la . www.basarabia.md/blog-spalatoria-blue-air-moldova/
