Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat miercuri, 30 mai în Camera Deputaţilor o declaraţie politică privind alegerea in data de 24 mai a episcopilor titulari ai Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului, creată la 8 martie 1923, reactivată la 14 septembrie 1992 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 17 decembrie 2004) şi Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail, creată la 8 martie 1923, reactivată la 8 februarie 2001, înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 14 noiembrie 2006), eparhii a căror existenţă este prevăzută expres în articolul 6 (2) al Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului României nr. 53/2008.
În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu menţionează: „Domnule preşedinte, distinşi colegi, noul titular al Episcopiei de Bălţi este Preasfinţitul Părinte Antonie (Telembici, 55 de ani), având în jurisdicţie municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Râşcani, Sângerei, Soroca şi Ocniţa din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 001 km pătraţi populat de 822 252 de locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).
Noul titular al Episcopiei Basarabiei de Sud este Preasfinţitul Părinte Veniamin (Goreanu, 43 de ani), având în jurisdicţie municipiul Bender/Tighina şi raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Taraclia, UTA Găgăuzia şi sudul istoric al Basarabiei din Euroregiunea moldo-româno-ucraineană „Dunărea de Jos”, cu un cuprins teritorial de 20 639 km pătraţi populat de 1 062 088 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).
Aceşti doi noi ierarhi titulari s-au alăturat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit şi Exarh Petru (Păduraru, 71 de ani), titularul Arhiepiscopiei Chişinăului (creată la 8 martie 1923, reactivată la 3 octombrie 1995 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 1 decembrie 2004). având în jurisdicţie municipiul Chişinău şi raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 447 km pătraţi populat de 1 675 881 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).
Aceste trei eparhii sunt specifice, întrucât, fiind externe, nu sunt diasporale şi fiind istorice, sunt totuşi la un nou început. Fiind eparhii istorice, ele au fost spoliate de către statul sovietic ocupant de patrimoniul lor imens deţinut acum de către Guvernul Republicii Moldova ca stat succesor în parte al fostei URSS. Astfel, eparhiile constitutive ale Mitropoliei Basarabiei sunt lipsite de orice bază materială şi economică.
Chestiunea condiţionării ajutorului acordat Guvernului Republicii Moldova de către Guvernul României va trebui rezolvată, în opinia noastră, prin condiţionarea rezonabilă a restituirii măcar parţiale a acestor bunuri ale eparhiilor constitutive ale Mitropoliei Basarabiei confiscate abuziv de către URSS şi preluate de la aceasta de către Republica Moldova.
Alegerea celor doi episcopi titulari ai eparhiilor basarabene a permis înfiinţarea Sinodului Mitropoliei Basarabiei şi constituie o premisă pentru reaşezarea vieţii bisericeşti şi dinamizarea activităţii celor trei eparhii menţionate mai sus şi a căror importanţă instituţională este de necontestat din perspectiva interesului legitim de unitate naţională şi stabilitate regională.
Totodată, am constatat cu ocazia deplasărilor noastre în cuprinsul Republicii Moldova că există totuşi deservenţi ai Mitropoliei Basarabiei neincluşi în lista personalului bisericesc care, conform legilor în vigoare, trebuie să beneficieze de sprijin financiar bugetar. Aceştia fie au fost scăpaţi din vedere cu ocazia întocmirii listelor personalului clerical, fie au intrat ulterior în clerul Mitropoliei Basarabiei. Considerăm că acest fapt reclamă de la sine intervenţii ale Serviciului de Stat pentru Culte de remediere a situaţiei pentru aducerea ei în conformitate cu legea. Astfel, o rectificare bugetară se impune.
Pe planul organizării instituţionale efective, Episcopia de Bălţi şi Episcopia Basarabiei de Sud sunt la un nou început şi, pentru a fi funcţionale şi eficiente, au nevoie să angajeze personal administrativ-bisericesc la cele trei centre eparhiale (Cahul, Chişinău, Bălţi), considerăm necesară sporirea sprijinului financiar acordat acestora, conform legilor în vigoare.
În acest sens, am intervenit respectuos pe lângă Secretariatul de Stat pentru Culte cu rugămintea stăruitoare ca acesta să examineze de urgenţă, de comun acord cu Biserica Ortodoxă Română, posibilitatea formulării de propuneri concrete de rectificare bugetară, propuneri pe care Secretariatul de Stat pentru Culte, în calitatea sa de ordonator de credite, să le susţină în faţa Ministerului Finanţelor Publice şi a Guvernului României.
În opinia noastră, o suplimentare a fondurilor bugetare destinate Mitropoliei Basarabiei şi eparhiilor ei componente este strict şi imperios necesară.
De asemenea, considerăm necesară completarea Legii Bugetului nr. 2/2018 cu o prevedere derogatorie de la regula generală, prevedere care să specifice că de aceste fonduri poate beneficia şi personalul bisericesc neclerical angajat, conform prevederilor legale, în cadrul administraţiei eparhiilor constitutive ale Mitropoliei autonome a Basarabiei (Patriarhia Română).
Aceste propuneri de rectificare ar fi o concretizare a declaraţiilor făcute consensual de majoritatea liderilor politici de la Bucureşti cu ocazia adoptării de către Camerele reunite ale Parlamentului României a Declaraţiei nr. 1, din 27 martie 2018, pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, România, la 27 martie 1918″.
DEPUTAT,
Constantin Codreanu
