O inițiativă parlamentară cu multe semne de întrebare, între scandal și lingvistică.
Cetățenia și pașapoartele moldovene vor putea fi obținute mai ușor și aproape confidențial de către străinii care investesc în R. Moldova, potrivit unor amendamente legislative inițiate recent. Amendamentele încă nu au fost adoptate definitiv, dar au produs deja consecințe politice: președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, liberalul Roman Boțan și-a dat demisia din fruntea comisiei în semn de protest. De ce este atât de scandaloasă această inițiativă?
Unul din amendamentele propuse de un grup de deputaţi din Partidul Democrat de guvernământ înlocuieşte în legea veche „5.000 de persoane” cu o altă sintagmă – „5.000 de solicitanţi”, ceea ce înseamnă că numărul potenţialilor beneficiari se extinde, în contradicţie cu ideea iniţială de a nu oferi cetățenia moldovenească prea multor persoane.
Sergiu Sîrbu, deputatul care a formulat alături de alţi căţiva democraţi amendamentul, spune că, de fapt, legea îi avea în vedere de la bun început pe solicitanţii primari – în număr de 5.000 – şi că modificarea nu este decât o simplă corecţie lingvistică:
„De fapt, am venit doar cu această rectificare, ca să atragem cât mai multe investiţii. Pentru că introducem un lucru nou: nu doar solicitantul primar va fi obligat să facă aceste investiţii, ci şi membrii familiilor lui.”
O altă modificare din cele trei ţine de cunoaşterea limbii române şi a constituţiei. Solicitanţii nu vor mai fi supuşi unui test în acest sens, aşa cum se prezumă că ar fi fost, în baza textului iniţial al legii. Şi de această dată, explicaţia autoritățlor e că la mijloc ar fi o eroare iniţială:
„Cum poţi să ceri milioane investiţii, dar să nu le accepţi până el nu învaţă limba acelui stat?”, spune Sergiu Sîrbu.
În sfârşit, deputaţii majorităţii propun ca numele celor care au obţinut cetăţenia contra investiţiilor făcute în R. Moldova să nu fie publicate în decretele oficiale emise de preşedinţie, iar acolo să apară doar nişte cifre – numărul de dosar. Sârbu spune că legiuitorii se gândesc la siguranţa solicitantului:
„Instituţiile statului vor cunoaşte toate informaţiile, dar în decret va fi doar numărul dosarului. Este o practică generală asta, pentru ca mecanismul să fie viabil. Sunt riscuri legate de siguranţa beneficiarilor.”
mai mult la : www.europalibera.org
