Reuniunea în formatul 5+2, din 29-30 mai, de la Roma, nu doar că nu a adus niciun plus Chişinăului, ci a complicat şi mai mult situaţia în care se află autorităţile constituţionale în reglementarea conflictului transnistrean.
De această părere sunt experţii Oazu Nantoi şi Igor Munteanu. Analistul în problematică transnistreană Oazu Nantoi spune că acest format a fost strâmb inventat, fiind o capcană pentru Republica Moldova, iar Chişinăul demonstrează de fiecare dată incapacitatea de a-şi apăra interesele şi merge la cedări nejustificate.
„Noi deja decenii la rând mimăm această reglementare transnistreană în timp ce marionetele Moscovei de la Tiraspol au o singură misiune: să spună „nu” şi aceste reuniuni oriunde s-ar desfăşura la Roma, Berlin, Viena sau în altă parte, nu au nimic cu reintregirea Republicii Moldova. Vedem cedări unilaterale din partea Chişinăului, ceea ce duce la conservarea regimului criminal şi banditesc de la Tiraspol, care astfel devine independent faţă de Chişinău”, a declarat Nantoi pentru www.tvrmoldova.md.
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington Igor Munteanu consideră că reuniunea de la Roma a demonstrat lipsa de democraţie în luarea deciziilor la Chişinău, ceea ce a dus la trecerea acelor linii roşii despre care vorbea societatea civilă încă acum un an.
„Protocoalele sunt incongruiente cu interesul naţional al Republicii Moldova. Constatăm că politica promovată de Guvernul Republicii Moldova privind reintegrarea ţării a eşuat. Am demonstrat o lipsă totală de democraţie în luarea deciziilor în ceea ce priveşte conflictul transnistrean. Atunci când deciziile sunt luate nu după o consultare cu populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului, ci de un grup restrâns, ajungem să depăşim acele linii roşii care nu sunt altceva decât nişte semnale de alarmă privind respectarea principiilor fundamentale ale Constituţiei”, a subliniat Igor Munteanu.
În rezultatul negocierilor în formatul 5+2, care au avut loc la Roma, a fost elaborat un pachet din opt puncte, iar toate aspectele urmează a fi finalizate până la sfârşitul acestui an.
Angajamentul este reflectat în Protocolul de la Roma, semnat de părţi, mediatori şi observatori. Protocolul include termene şi mecanisme adoptate de părţi pentru a asigura finalizarea rapidă a priorităţilor restante.
„Acordurile, urmate de implementarea prin asumare şi conducere locală, au devenit noua normă a procesului de reglementare transnistreană. Protocolul semnat astăzi de părţi îmi dă încrederea că şi celelalte priorităţi ce ţin de telecomunicaţii, cazurile penale şi libera circulaţie vor fi atinse de părţi până la sfârşitul anului, dacă nu mai curând”, a declarat Franco Frattini, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE din partea Italiei pentru reglementarea transnistreană.
Michael Scanlan, şeful Misiunii OSCE în Moldova şi mediatorul OSCE în formatul 5+2, a spus că, în ultimele luni, Chişinăul şi Tiraspolul au demonstrat un angajament real de a avansa procesul de reglementare. Ambasadorul şi-a exprimat încrederea că părţile vor continua această abordare orientată spre rezultat, pe măsură ce negocierile directe dintre părţi, la Chişinău şi Tiraspol, facilitate de Misiunea OSCE, merg dincolo de „pachetul din opt puncte”.
În acest an, Chişinăul şi Tiraspolul s-au implicat activ pentru a implementa trei dintre acordurile din noiembrie, cu privire la deschiderea podului Gura-Bâcului–Bâcioc, apostilarea diplomelor şi funcţionarea şcolilor moldoveneşti cu predare în grafie latină. Părţile au reconfirmat termenele pentru a finaliza acordul privind utilizarea terenurilor agricole din raionul Dubăsari, până la 1 august, şi a lansa, până la 1 septembrie, implementarea aşa-numitului „acord al plăcuţelor de înmatriculare”, semnat de părţi pe 24 aprilie 2018.